Bucurestiul devine, timp de noua zile, pentru a doua oara în istorie, gazda unuia dintre cele mai importante evenimente itinerante ale lumii: ISCM World New Music Days, un festival dedicat muzicii noi, în care vor fi prezentate nu mai putin de 70 de concerte în premiera pentru publicul românesc.
Compozitoarea Diana Rotaru, coordonator artistic al amplei manifestari, a vorbit cu Buletin de Bucuresti despre ce înseamna muzica noua, de ce nu este înca atât de populara în România, despre femeile compozitor, dar si despre programul festivalului care se desfasoara între 23 si 31 mai în Capitala, cu tema Columna infinita, aleasa ca un omagiu adus lui Constantin Brâncusi, la 150 de ani de la nasterea sa.
Cele mai importante declaratii
- Acel mit al artistului avangardist, care sta în turnul de fildes, este doar un mit si o prejudecata.
- Acele concerte în parcare încercau sa te provoace pe tine, spectatorul, sa asculti altfel muzica, fiind pus într-un context foarte diferit. În momentul în care schimbi punctul de perceptie, se schimba automat si modul tau de a capta muzica respectiva. Si mi se pare ca a functionat.
- Mi se pare extrem de frumoasa ideea asta de a calatori muzical în tari diferite, care vin cu o cultura extrem de diferita si cu un tip de muzica si un tip de instrumentatie specific.
- ISCM World New Music Days este un festival care implica din start un format particular, pentru ca toate aceste tari si regiuni, cred ca sunt peste 50 care tin de ISCM, trimit lucrari pentru a fi selectionate. Tara sau regiunea respectiva este reprezentata, ceea ce înseamna din start o diversitate mult mai mare decât la un festival obisnuit.
- Avem aproape 120 de invitati straini, care sunt fie delegati, fie compozitori.
- Sunt multe lucrari foarte noi, la propriu, sunt scrise în anii foarte recenti, doua vor fi premiere absolute. Avem si compozitori români care au scris premiere. Totul este nou si foarte incitant.
Buletin de Bucuresti: Sunteti organizatoare de evenimente, cunoasteti foarte bine acest domeniu si am vazut ca în mai multe interviuri pe care le-ati dat ati folosit foarte des expresia Vreau ca evenimentul asta sa fie atractiv pentru public. Ce înseamna în ziua de azi atractiv pentru public, mai ales când ne referim la muzica noua, muzica contemporana?
Diana Rotaru: Prin atractiv înteleg sa avem ocazia sa demonstram de ce ne-am îndragostit noi de muzica asta, pentru ca noi, toti cei care organizam asemenea evenimente, suntem foarte pasionati, facem asta cu foarte mare drag si cu foarte mare efort.
O facem pentru ca iubim foarte mult muzica secolelor al XX-lea si XXI si ne dorim sa o transmitem mai departe catre public, pentru ca, în general, nu este o muzica suficient promovata, din varii motive.
Când spun atractiv pentru public ma refer la acest drag al nostru care sper sa fie vizibil prin modul în care alegem tematica incitanta, prin felul în care mizam pe o muzica extrem de expresiva. Caci este o muzica foarte expresiva, facuta de oameni foarte pasionati.
Acel mit al artistului avangardist, care sta în turnul de fildes, este doar un mit si o prejudecata. Iar noi asta încercam sa demonstram. Ce îmi doresc eu si ce îsi doreste cu siguranta si domnul Dan Dediu, care este directorul artistic al ISCM WORD NEW MUSIC DAYS 2026, este sa nu facem compromisuri de la propriul gust, de la o anumita directie la care tinem, de la un anumit curaj pe care noi îl avem si pe care cumva îl asteptam si de la ceilalti compozitori si artisti invitati.
Am vazut ca în cadrul unul alt eveniment cultural, Festivalul Meridian, pe care al organizati, ati mers spre o limita a acceptabilului, sa zicem, în ceea ce priveste muzica contemporana, respectiv o serie de spectacole au avut loc în parcarea subterana a Conservatorului din Bucuresti. Cum sunt privite aceste încercari si aceste experimente de catre profesionistii din domeniu, dar si de catre publicul meloman, care în general este mai scortos?
Cum spuneam si înainte, turnul de fildes ramâne un mit, artistul academic si scortos ramâne un mit. Majoritatea dintre noi nu numai ca o facem cu drag, dar o facem si cu foarte mare simt al umorului si cu o dorinta de a ne juca.
Irinel Anghel, care face parte din echipa de organizare a ISCM WORD NEW MUSIC DAYS 2026, este un exemplu extrem de bun si de convingator pentru acest lucru. Acele concerte în parcare încercau sa te provoace pe tine, spectatorul, sa asculti altfel muzica, fiind pus într-un context foarte diferit. Sa te apropii de acel limbaj muzical care poate nu neaparat te sperie, dar te intimideaza, pentru ca nu-l cunosti sau nu-l cunosti la fel de bine ca alte limbaje muzicale care curg tot timpul si la televizor, si în lift, si în saile de concert.
În momentul în care schimbi punctul de perceptie, se schimba automat si modul tau de a capta muzica respectiva. Si mi se pare ca a functionat.
Cine este Diana Rotaru
Diana Rotaru este o compozitoare de muzica culta contemporana, fiica compozitoarei Doina Rotaru. A urmat Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti, la clasa Stefan Niculescu Dan Dediu (20002005) si are un doctorat în Compozitie (cu teza The Recent Trance and the Principle of Repetition in New Music, 2012).
Diana Rotaru a studiat Compozitia cu Frédéric Durieux, la Conservatoire National Superieur de Musique et de Danse din Paris (20052006). A fost rezidenta la Cité Internationale des Arts din Paris (2007), cu o bursa George Enescu a Institutului Cultural Român, artist în rezidenta la Villa Sträuli, Winterthur (Elvetia, 2011), la invitatia Ensemble TaG, artist în rezidenta la Viena, cu un grant oferit de Cancelaria Federala Austriaca si KulturKontakt Viena (2015).
Diana Rotaru a compus de la muzica de camera si orchestrala pâna la opera de camera si coloane sonore pentru spectacole multimedia sau de dans si scurtmetraje. Activa promotoare a muzicii noi în România, este coordonator principal al Centrului de Informare Muzicala Româneasca (CIMRO), din 2019, presedinta Sectiunii Române ISCM si director artistic al festivalului international de muzica noua Meridian.
A fost directorul artistic al ansamblului de muzica noua SonoMania (20122021).
Diana Rotaru a câstigat Premiul George Enescu ex-aequo (2003 si 2005), Premiul Irino (Japonia, 2004), Premiul Tânarului Compozitor ISCM-IAMIC (Zilele Mondiale a Muzicii, Vilnius, 2008), Premiul George Enescu al Academiei Române (2010) etc. (Sursa).
Festivalul ISCM WORLD NEW MUSIC DAYS 2026 este unul dintre cele mai importante din lume. Are un concept itinerant, în fiecare an este organizat într-o tara-gazda diferita. La Bucuresti a mai fost în urma cu 27 de ani. Ce înseamna pentru România acest lucru si ce aduce nou pentru public?
Da, foarte bine spus itinerant. Este un fel de calatorie în jurul lumii, la propriu. Aceasta societate internationala pentru muzica contemporana (ISCM), suna foarte pretios, dar de fapt, nu este, s-a nascut dupa primul razboi mondial, din dorinta de a crea mai multa empatie între compozitori din tari diferite.
Ideea a fost: Hai sa ne adunam sa facem muzica împreuna, pentru ca asta este important. Sigur, istoria, pe urma, le-a dat niste bobârnace, dar festivalul a continuat cu obstinatie si mi se pare extrem de frumoasa ideea asta de a calatori muzical în tari diferite, care vin cu o cultura extrem de diferita si cu un tip de muzica si un tip de instrumentatie specific.
Unele tari au instrumente traditionale fabuloase si tot fel de formatii minunate. Faptul ca si noi am intrat în acest circuit este onorant, o bucurie foarte mare, un moment bun. Si iarasi as vrea sa-l laud pe domnul Dan Dediu, care este nu numai directorul artistic, ci si cel care ne-a incitat la aceasta aventura, el a fost cu ideea sa propunem societatii ca festivalul sa aiba loc anul acesta în România.
Si iata ca, în ciuda climatului politic în care traim, eu cred ca este un moment bun de a ne aduna împreuna si de a face muzica împreuna, de a asculta muzica împreuna si de a uita un pic, practic, de ce se întâmpla în jurul nostru.
Este un festival care implica din start un format particular, pentru ca toate aceste tari si regiuni, cred ca sunt peste 50 care tin de ISCM, trimit lucrari pentru a fi selectionate si noi trebuie sa alegem una din sase pentru fiecare sectiune.
Deci, automat tara sau regiunea respectiva este reprezentata, ceea ce înseamna din start o diversitate mult mai mare decât la un festival obisnuit, unde, stim cu totii, programarile se fac cât de cât regional, mai programezi pe oamenii pe care îi cunosti sau potrivit gustului propriu.
În schimb, formatul festivalului ISCM World New Music Days te obliga la o deschidere foarte mare si cred ca este foarte interesant pentru public, care efectiv face o calatorie de la o tara la alta si de la un limbaj la altul, chiar în timpul unui singur concert.
Mai este foarte frumos si faptul ca foarte multi artisti vin la festival. Avem aproape 120 de invitati straini, care sunt fie delegati, fie compozitori. Delegatii sunt si ei artisti implicati în muzica noua si vorbim împreuna, se creeaza colaborari frumoase, aflam unii de altii, ne bucuram unul de cultura celuilalt. Este efectiv un moment de sarbatoare care cred ca este necesar. Si ma ma bucur sa fac parte din si eu din aceasta aventura.
Am vazut în comunicatul de presa care anunta festivalul ca vor fi prezentate 70 de lucrari internationale dintr-un total de 480 de lucrari înscrise. Cum s-a facut selectia?
Avem sectiunile ISCM, pe de o parte, pentru care membrii organizatiei trimit câte sase sau câte trei lucrari, depinde de specificul lor, si avem si compozitori independenti, care nu fac parte din reteaua ISCM, dar vor sa fie cântati si atunci se înscriu cu lucrari.
Juriul, din care a facut parte si domnul Dediu, se înhama la o treaba foarte, foarte grea, dar si foarte interesanta, caci te infuzezi cu muzica la maxim, selectioneaza ce este mai bun si mai interesant din fiecare tara, ceea ce zic eu ca este un fel de certificare a valorii.
Avem valoare si diversitate.
Deci, pentru publicul din România concertele vor fi total noi? Sunt si doua premiere absolute anuntate, dar toate celelalte concerte sunt practic noi pentru publicul românesc?
Absolut. Sunt multe lucrari foarte noi, la propriu, sunt scrise în anii foarte recenti, doua vor fi premiere absolute. Avem si compozitori români care au scris premiere. Totul este nou si foarte incitant.
Am vazut o tendinta în ultimii ani sa se combine muzica cu multimedia. Aduce aceasta combinatie un plus muzicii, pentru ca eu personal am simtit ca uneori nu neaparat a ajutat?
Depinde foarte mult care este scopul acestei dimensiuni multimedia, pentru ca exista de foarte mult timp creatii care contin din start ambele aspecte. Avem concerte de creatie audio-video care sunt concepute pentru a avea si o dimensiune vizuala. Totul este extrem de legat, de la concept, la realizare, la forma si un aspect nu poate exista fara celalalt.
Dar da, sunt situatii în care exista muzica si pe urma se creeaza un environment video, sa spunem. Dar atunci când vrei sa dai o alta dimensiune unui concert normal, sa-i spunem, unui concert acustic, prin introducerea unei dimensiuni multimedia, trebuie sa ai grija sa nu concurezi cu muzica, s-o pui în valoare si sa nu o anihilezi cumva.
Deci în momentul când aceste doua aspecte, daca vorbim de muzica si de video, caci sunt si multe alte variante, functioneaza de la început natural este perfect, pentru ca asta este scopul creatiei respective. Daca sunt îngemanate, trebuie putina atentie sa nu fie fortat, pentru ca într-adevar am asistat la concerte care foloseau proiectii video si efectul era fabulos si la unele unde efectul era contrar si-ti venea sa pleci.
Dar, în general, ce avem noi în festival sunt creatii care din start au aceasta componenta multimedia, de multe ori este realizata chiar de compozitor.
Ati declarat de mai multe ori ca muzica contemporana nu este suficient de vizibila în România. De ce credeti ca nu este? Sunt organizatorii de evenimente prea blocati în clisee, sa spunem, nu vor sa riste, merg la sigur cu compozitori consacrati? Exista, ma gândesc, o teama ca daca prezinti publicului nume mai putin cunoscute, nu va veni la concerte, în conditiile în care si asa audienta din România nu este foarte mare?
De când m-am îndragostit de muzica noua datorita mamei mele, Doina Rotaru, care este compozitoare, si poate am avut o sansa pe care altii nu au avut-o, de a ma naste în mediul asta si de a-l asimila organic, mi-am pus de foarte multe ori si eu întrebarea asta. Dar nu stiu daca pot sa dau un raspuns complet si poate n-o sa reusesc vreodata.
Sunt mai multi factori. Pe de o parte, într-adevar, teama celor care programeaza, a institutiilor care programeaza concerte, de a nu pierde public sau de a nu-l speria. Aici, eu as îndrazni sa spun ca de foarte multe ori publicul este subestimat, pentru ca o creatie din secolul al XX-lea sau XXI, chiar foarte noua, daca este integrata bine într-un concert, deci este pusa într-un context care sa creeze un contrast, dar care ramâne în aceeasi lume conceptuala cu celelalte piese, efectul nu poate sa fie decât unul benefic.
De foarte multe ori publicul vrea sa auda ceva nou, vrea sa auda ceva proaspat. Sigur ca nu toata lumea, dar o parte foarte importanta din public. Am vazut atâtia oameni care dau cu nasul de un eveniment de muzica noua si daca este bine cântat, bine gândit din punct de vedere curatorial, bine promovat, bine structurat, efectul este unul de îndragostire brusca.
Într-adevar, muzica noua, poate si muzica secolului al XX-lea ramân într-o nisa, dar acest lucru nu-i neaparat rau, esteun tip de muzica de care trebuie trebuie sa te apropii cu toti porii deschisi, nu numai cu urechile. si sa încerci sa cauti cai diferite de a pricepe muzica. Sunt muzici care poate nu functioneaza dupa principiul traditional, unde ai o melodie pe care o urmaresti sau o constructie armonica care este extrem de clara. Sunt multe muzici care mizeaza pe ambiguitate sau pe alte tipuri de structuri muzicale, dar care de foarte multe ori sunt usor de perceput. Doar trebuie sa stii sa sa le asculti altfel, pentru ca sa muzici altfel.
În ce masura este integrata sau poate fi integrata inteligenta artificiala în muzica contemporana? Este o tendinta, este o amenintare? Credeti ca inteligenta artificiala va înlocui compozitorii umani, sa spunem asa, în viitorul apropiat? Sau din contra, compozitorii umani ar putea folosi inteligenta artificiala pentru a crea?
Eu sper sa nu îi înlocuiasca niciodata. N-as vrea sa traiesc într-o asemenea lume. Sunt unii artisti care stiu sa manipuleze aceasta forta pe care unii dintre noi o vedem malefica. Nu am nimic împotriva. Dar pentru mine arta în general înseamna altceva. Înseamna omul, cu toate imperfectiunile lui si cu unicitatea lui, pâna la urma. Inteligenta artificiala face combinari pe baza a ceva ce exista deja, la un nivel destul de superficial. Poate o sa devina mult mai sofisticata, dar eu sper sa nu.
Cunoasteti compozitori care folosesc inteligenta artificiala în prezent?
Nu prea cunosc. Am avut un spectacol chiar în Festivalul Meridian, anul trecut, în care aceasta dimensiune era abordata cu un fel de umor, poate omor negru. Dar ceea ce n-o sa aiba niciodata inteligenta artificiala, si cred ca aici este cheia, este relatia directa de la om la om. Am un om care cânta pe scena sau un om care joaca pe scena si un om care se bucura si care primeste emotia direct. Calculatorul niciodata n-o sa fie un substitut.
Revenind la ISCM WORLD NEW MUSIC DAYS 2026, din cele 70 de lucrari internationale care au fost selectionate, câte au fost compuse de femei?
Cred ca aproape jumatate, ceea ce este un lucru foarte normal. În domeniul compozitiei, mai ales în România, procentul este absolut egal si nu prea se mai uita nimeni ciudat daca apare o femeie cocozitor în peisaj.
Deci nu este o greutate sa devii femeie compozitor în România?
Da. Noi cumva am avut si noroc în România. Într-adevar, mama mea a trecut prin niste traume în timpul facultatii, dar dupa aceea pur si simplu numarul compozitorilor a fost asa de mare si poate era si gândirea asta comunista, toata lumea este egala, care cumva a ajutat în directia asta.
Dar nu m-am simtit niciodata altfel si n-am avut niciodata o problema cu faptul ca sunt femeie compozitor. Stiu ca sunt înca centre culturale unde acest lucru este o problema si femeile care trebuie sa lupte împotriva prejudecatilor. Din fericire, pot sa spun, are si România niste lucruri bune si asta este unul dintre ele, nu exista discriminare de gen.
Când o sa vad si femei dirijor pe scenele românesti, atunci o sa ma bucur cu adevarat. Acolo este o problema, nu sunt înca acceptate sau, ma rog, este foarte greu sa intri în lumea asta, a dirijatului. Pentru ca intervin foarte multi alti factori, ai de-a face cu o orchestra, o cantitate foarte mare de oameni care vin cu multe prejudecati împotriva ta.
Dar uite, o avem pe Simona Strungaru, care face o treaba excelenta si ma bucur ca are o cariera si înfroritoare.
Sunt si concerte gratuite în cadrul festivalului. As vrea sa-mi vorbiti putin si de aceste concerte, unde vor avea loc si ce va fi prezentat?
Majoritatea concertelor sunt în regim gratuit, cu exceptia celor simfonice de la Sala Radio si de la Filarmonica si a operei care deschide festivalul, Revulutia, de Adrian Iorgulescu. Gratuitate sigur ca este pentru noi o modalitate de a invita pe toata lumea la aceasta bucurie comuna. Nu este neaparat un tel din a face aceste evenimente gratuite, caci, uneori, gratuitatea are efectul contrar celei dorit de organizator.
Pe de alta parte, în situatia noastra si pentru ca sunt foarte, foarte multe concerte, sunt noua zile absolut pline ochi de informatie si de muzica, am optat pentru acest lucru. Aceste este un un motiv în plus ca publicul sa intre în sala de concert si sa descopere ce vom prezenta.
Vor fi si omagiati si doi compozitori, va fi un dublu centenar: Anatol Vieru si György Kurtág, printr-un simpozion. Cum se va desfasura acest eveniment?
Este un simpozion care le este dedicat, într-adevar. Sunt doi compozitorii extrem de originali. Anatol Vieru este o iubire mare de-a mea si mi-as dori sa fie mult mai cunoscut si mai apreciat de marele public. Bineînteles au lucrari programate în festival.
As mai mentiona, apropo de aniversari, îl avem pe Constantin Brâncusi, cu 150 de ani de la nastere. Îl avem pe maestrul Cristian Mandeal, care a împlinit recent 80 de ani si dirijeaza nu unul, ci doua evenimente în cadrul festivalului: opera Revulutia, pe 23 mai, si Orchestra Nationala de Camera Radio România. Deci, iata, ca este un prilej de sarbatoare din mai multe motive.
The post Cafeneaua BdB | Compozitoarea Diana Rotaru despre muzica noua: Publicul este subestimat. De multe ori vrea sa auda ceva nou, ceva proaspat appeared first on Buletin de Bucuresti.
