Volodimir Zelenski respinge din nou perspectiva organizării alegerilor prezidențiale în Ucraina, deși mandatul de cinci ani pentru care a fost ales în 2019 s-a încheiat în mai 2024. Liderul de la Kiev susține acum că un scrutin organizat în timpul războiului ar putea deveni un „tsunami” politic și ar diviza țara. Declarațiile vin într-un moment în care sondajele arată că Zelenski ar pierde categoric un eventual tur doi în fața mai multor adversari importanți.
Presiunea pentru revenirea Ucrainei la urne crește, însă Volodimir Zelenski avertizează că organizarea alegerilor în actualele condiții ar putea avea consecințe grave pentru țară.
Zelenski susține că un scrutin în timpul războiului ar putea reprezenta un adevărat „tsunami” și ar putea provoca diviziuni interne într-un moment în care Ucraina trebuie să rămână unită în fața Rusiei.
Argumentul central invocat de Kiev rămâne războiul și legea marțială. Legislația ucraineană interzice organizarea alegerilor prezidențiale, parlamentare și locale pe durata legii marțiale. În plus, autoritățile invocă dificultăți uriașe privind securitatea secțiilor de votare, participarea militarilor aflați pe front și posibilitatea milioanelor de ucraineni refugiați sau strămutați de a vota.
Mandatul de cinci ani s-a încheiat în mai 2024
Zelenski a câștigat alegerile prezidențiale din 2019, iar mandatul său de cinci ani s-a încheiat formal în mai 2024. Asta nu înseamnă însă, juridic, că funcția prezidențială a devenit automat vacantă.
Articolul 108 din Constituția Ucrainei prevede că președintele își exercită atribuțiile până la preluarea funcției de către noul președinte ales. În paralel, regimul legii marțiale împiedică organizarea scrutinului. Prin urmare, disputa privind legitimitatea politică a lui Zelenski trebuie separată de situația sa juridică: mandatul pentru care a fost ales s-a încheiat, dar legislația ucraineană îi permite să rămână în funcție până la alegerea și instalarea unui succesor.
Sondajele îi dau motive de îngrijorare
Dincolo de explicațiile privind războiul, există și o realitate electorală incomodă pentru actualul lider de la Kiev.
Un sondaj SOCIS publicat în august arată că Zelenski ar pierde un eventual tur doi în fața mai multor contracandidați importanți.
Într-o confruntare cu fostul comandant al armatei ucrainene, Valerii Zalujnîi, rezultatul indicat era de 66,2% pentru Zalujnîi și doar 33,8% pentru Zelenski.
În fața lui Kirilo Budanov, Zelenski ar obține 39,7%, față de 60,3% pentru fostul șef al serviciului de informații militare.
Iar într-o confruntare cu Mihailo Fedorov, acesta din urmă ar câștiga cu 63,8%, în timp ce Zelenski ar rămâne la 36,2%.
Afirmația că Zelenski ar pierde însă în fața oricărui contracandidat nu este susținută de același sondaj: el ar câștiga un tur doi împotriva fostului președinte Petro Poroșenko și împotriva lui Andrii Bilețki.
Fedorov cere revenirea la urne
Tema alegerilor a revenit puternic în dezbaterea publică după ce fostul ministru al Apărării Mihailo Fedorov a cerut găsirea unei formule pentru organizarea scrutinului chiar în condițiile războiului.
Zelenski a răspuns categoric, avertizând că alegerile ar putea distruge unitatea internă a țării. Totuși, presiunea nu vine neapărat din partea majorității populației: potrivit datelor citate de Reuters, 57% dintre ucraineni preferă ca alegerile să fie organizate după încetarea luptelor, iar nivelul de aprobare al lui Zelenski se menține în jurul pragului de 60%.
Războiul, securitatea și riscul divizării – argumentele lui Zelenski
În ultimii ani, Zelenski a invocat mai multe obstacole pentru organizarea scrutinului: legea marțială, imposibilitatea garantării securității alegătorilor, participarea militarilor de pe front, votul refugiaților și riscul ca o campanie electorală să fractureze societatea ucraineană.
Acum, mesajul său devine și mai dur: alegerile în timpul războiului ar putea „distruge” Ucraina prin divizarea populației.
Rămâne însă o întrebare politică inevitabilă: cât timp poate continua Ucraina fără alegeri dacă războiul se prelungește?
După mai bine de doi ani de la încheierea mandatului pentru care a fost ales, Zelenski rămâne la conducerea țării în baza cadrului constituțional aplicabil în timpul legii marțiale. În același timp, sondajele care îl plasează mult în urma unor potențiali rivali alimentează inevitabil acuzațiile adversarilor săi că amânarea scrutinului îi este convenabilă și din punct de vedere politic.
Deocamdată, poziția președintelui ucrainean rămâne neschimbată: mai întâi securitatea și încheierea războiului, apoi alegerile.
