Congresul extraordinar al PNL, care ar fi trebuit să fie despre viitorul partidului și despre reconstrucția dreptei românești, riscă să intre în istorie ca momentul în care Ilie Bolojan a decis să își elimine adversarii politici din interiorul formațiunii.
Cu doar câteva ore înainte de Congresul extraordinar al PNL, partidul este zguduit de un document care spune multe despre direcția în care Ilie Bolojan intenționează să conducă formațiunea. În locul unui mesaj de unitate, reconstrucție și reconciliere după una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă a liberalilor, conducerea pregătește o rezoluție prin care cere practic eliminarea unor nume grele din partid.
Lucian Bode, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu, Hubert Thuma și Adrian Veștea sunt acuzați că au acționat împotriva intereselor PNL și sunt somați să își prezinte demisia din partid până pe 22 iunie, ora 12:00. Dacă refuză, Biroul Permanent și Consiliul Național primesc mandatul de a declanșa procedurile de excludere.
Este o mișcare care ridică întrebări serioase despre felul în care noua conducere înțelege să gestioneze democrația internă. Pentru că, indiferent de conflictele sau rivalitățile existente, este greu de ignorat faptul că aproape toți cei aflați acum pe lista neagră au reprezentat, într-un fel sau altul, centre alternative de influență în partid.
În mod oficial, documentul vorbește despre încălcarea repetată a deciziilor partidului și despre acțiuni contrare intereselor PNL. În realitate însă, mulți liberali văd în această rezoluție mai degrabă o reglare de conturi politică decât o analiză obiectivă a responsabilităților din partid.
Cel mai sensibil caz este probabil cel al lui Adrian Veștea. Fostul ministru al Dezvoltării și-a anunțat public intenția de a candida împotriva lui Ilie Bolojan pentru șefia partidului și a cerut amânarea Congresului cu o săptămână pentru a putea exista o competiție internă reală. Nu a atacat partidul, nu a plecat din partid și nu a făcut campanie împotriva PNL. A cerut doar dreptul la o competiție democratică.
La câteva zile distanță, numele său apare într-un document care îi cere practic să părăsească formațiunea. Pentru mulți membri din teritoriu, coincidența este prea mare pentru a fi ignorată.
La fel de controversată este și situația lui Lucian Bode. Rezoluția îl indică drept responsabil politic pentru situația financiară dificilă în care s-a aflat partidul la finalul mandatului său de secretar general. O astfel de discuție despre responsabilități este legitimă. Problema este că ea apare exact în momentul în care noua conducere își consolidează puterea și exact împotriva celor care au făcut parte din vechea structură de influență.
Rareș Bogdan, Alina Gorghiu și Hubert Thuma completează lista celor care urmează să fie sacrificați politic. Sunt oameni care au reprezentat partidul în guvern, în Parlament, în Parlamentul European sau în organizațiile cele mai puternice ale PNL. Astăzi, aceeași oameni sunt prezentați drept obstacole în calea reformei.
Paradoxul este evident. Ani la rând, PNL a criticat PSD pentru excluderi, pentru centralizarea puterii și pentru liderii care își eliminau adversarii interni. Astăzi, exact partidul care vorbea despre pluralism și libertate de opinie pare să transmită că locul contestatarilor nu mai este în interiorul formațiunii.
Pentru Ilie Bolojan, congresul de duminică ar trebui să reprezinte începutul unei noi etape pentru liberali. Există însă riscul ca el să fie perceput drept momentul în care partidul a trecut de la competiția internă la disciplina impusă prin ultimatumuri.
În loc să își înceapă mandatul prin construirea unei majorități solide și prin reunificarea taberelor rivale, noul lider liberal pare decis să își consolideze autoritatea prin eliminarea celor care ar putea reprezenta o voce diferită în interiorul partidului.
Dacă această rezoluție va fi adoptată, congresul nu va rămâne în memoria liberalilor pentru alegerea lui Ilie Bolojan. Va rămâne ca momentul în care noua conducere a decis că opoziția internă nu trebuie convinsă, ci îndepărtată. Iar pentru un partid care se revendică de la tradiția liberală, acesta este un semnal care ar trebui să dea de gândit multora dintre membrii săi.
