Premierul demis Ilie Bolojan a anunțat joi, 2 iulie 2026, că Guvernul va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), condusă de Lia Savonea. Decizia vine pe fondul litigiului privind plata restanțelor salariale pentru magistrați, estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
„Instanța perturbă direct echilibrul bugetar național, act ce reprezintă o ingerință directă în autoritatea executivă a statului”, a declarat Bolojan la finalul ședinței de Guvern. El a subliniat că sesizarea CCR a fost făcută la propunerea Ministerului Finanțelor și că puterea judecătorească și-a depășit competențele constituționale.
Argumentele Guvernului
Potrivit premierului, ÎCCJ s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară. El a invocat Legea 500/2002 privind finanțele publice, conform căreia elaborarea bugetului, rectificările și alocarea fondurilor sunt atribute exclusive ale Executivului și Legislativului.
„Puterea judecătorească nu are nici competența tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum se distribuie banii publici, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector”, a adăugat Bolojan. El a menționat că ÎCCJ a cerut Curții de Apel București obligarea Guvernului la plata celor 4,8 miliarde lei, plus penalități de 1% pe zi (aproximativ 48 milioane lei/zi).
Contextul conflictului
Litigiul a izbucnit după ce, la sfârșitul lunii martie 2026, Înalta Curte a dat în judecată Guvernul pentru neplata drepturilor salariale câștigate de magistrați în instanță. Acestea provin din majorarea cu 25% a salariilor judecătorilor și procurorilor, decisă în 2023 de ÎCCJ și Parchetul General, cu efect retroactiv din 2018.
Guvernul Bolojan a redus inițial alocările bugetare pentru justiție, redirecționând fonduri către alte priorități, inclusiv ajutoare sociale. Proiectul de buget pe 2026 prevedea aproape 5 miliarde lei pentru ÎCCJ, dar o parte din plăți au fost amânate.
Termenul la Curtea de Apel București este stabilit pentru 9 iulie 2026.
Reacțiile magistraților
Astăzi, judecătorii și forurile reprezentative ale magistraturii au emis comunicate prin care exprimă îngrijorarea profundă față de demersurile Guvernului, văzute ca un atac la independența justiției și la statul de drept. Ei subliniază că executarea hotărârilor judecătorești definitive este o obligație constituțională și că neplata drepturilor salariale afectează nu doar magistrații, ci și încrederea în sistemul judiciar. Aceste poziții vin pe fondul tensiunilor prelungite dintre Executiv și puterea judecătorească, inclusiv pe tema reformelor anterioare privind pensiile speciale.
Ce urmează?
Sesizarea CCR va fi analizată de Curtea Constituțională, care va decide dacă există un conflict de natură constituțională între puteri. Decizia ar putea avea implicații majore asupra echilibrului puterilor în stat și asupra bugetului public.
Conflictul reflectă o tensiune mai amplă între Guvernul Bolojan și magistratură, cu acuzații reciproce de depășire a competențelor. Dezvoltările ulterioare, inclusiv termenul din 9 iulie, vor fi esențiale pentru rezolvarea crizei.
