Într-o hotărâre ce riscă să devină un precedent nefast pentru presa românească, judecătoarea Denisa Florina Lăzar de la Tribunalul București l-a obligat pe jurnalistul Victor Ciutacu la plata unor daune morale de 1 milion de lei către Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu (vicepremier) și Carmen Uscatu. Decizia face parte dintr-un dosar mai amplu în care daunele totale acordate reclamantelor depășesc 3,1 milioane lei.
Motivarea sentinței civile nr. 605/30 aprilie 2026 (dosar 16198/3/2024) este descrisă de mulți ca fiind lacunară, subiectivă și profund periculoasă pentru libertatea de exprimare.
Condamnat pe baza unui „se pare”
Cel mai șocant element al motivării: judecătoarea reține că Victor Ciutacu „pare că a alimentat, validat și amplificat acuzatiile” la adresa reclamantelor. Un cuvânt care exprimă incertitudine devine temelia unei condamnări pecuniare uriașe.
În loc să analizeze concret fiecare afirmație din emisiunile România TV, să demonstreze falsitatea ei cu probe și să stabilească legătura de cauzalitate cu un prejudiciu real, instanța se bazează pe impresii generale. Aceasta contravine principiilor de bază ale procesului civil, unde reclamantul are obligația să își probeze pretențiile.
Tonul vocii – vinovăție prin inflexiune
Judecătoarea merge și mai departe: îi reproșează jurnaliștilor „tonul grav”, „afirmativ, acuzator și lipsit de rezerva” în care au prezentat informațiile. Potrivit sentinței, acest ton ar fi creat publicului percepția că acuzațiile sunt certe.
Este o premieră periculoasă. Legea nu reglementează tonul vocii jurnaliștilor. A pedepsi gravitatea cu care sunt transmise informații sensibile înseamnă a interzice jurnalismul serios și investigativ. Criticile incomode nu pot fi reduse la un „ton” care deranjează.
Prejudiciu pentru „întreaga societate”
Un alt pasaj neverosimil identifică reclamantele cu întreaga societate românească: „În realitate, prejudiciul a vizat întreaga societate”. Martorii au invocat anxietate, stres și retragerea unor donatori, dar instanța ignoră complet contextul – inclusiv ascensiunea lui Oana Gheorghiu în funcții guvernamentale înalte.
Daunele au fost acordate exact la nivelul cerut de reclamante, fără o motivare riguroasă a cuantumului, deși practica judiciară obișnuită impune o analiză detaliată și proporțională.
Dosarul: dezvăluiri despre Dăruiește Viață
Procesul a pornit de la emisiunile de la România TV, în care s-au discutat cheltuielile Asociației Dăruiește Viață, transparența și modul de utilizare a fondurilor donate. Reclamantele au vorbit despre „campanie de denigrare” și „linsaj mediatic”, dar sentința nu individualizează faptele ilicite pretinse pentru fiecare jurnalist în parte (Ciutacu, Korpos, Alexa, Pascal).
Toți sunt „băgați la grămadă”, deși răspunderea civilă delictuală este esențialmente individuală.
Un atac sistematic asupra presei libere
Această sentință nu este doar împotriva lui Victor Ciutacu sau a postului România TV. Ea transmite un mesaj clar întregii prese: întrebările incomode despre ONG-uri influente sau persoane publice pot costa milioane de lei. Libertatea de exprimare, garantată de Constituție și de jurisprudența CEDO, devine iluzorie când instanțele pedepsesc stilul, tonul sau presupunerile vagi.
Sentința va fi atacată cu apel. Până atunci, cazul rămâne un semnal de alarmă pentru democrație: justiția nu trebuie să devină instrument de intimidare a jurnaliștilor care își fac meseria.

