Premierul israelian Benjamin Netanyahu se află din nou în centrul unui scandal internațional, după ce primarul orașului New York a declarat că analizează posibilitatea legală a arestării sale, în cazul în care acesta va participa la Adunarea Generală a ONU din luna septembrie.
Declarația vine pe fondul mandatului de arestare emis de Curtea Penală Internațională (CPI) în noiembrie 2024. Procurorii îl acuză pe Netanyahu și pe fostul ministru al Apărării, Yoav Gallant, de presupuse crime de război și crime împotriva umanității. Acuzațiile includ folosirea înfometării populației civile ca metodă de război, restricționarea accesului la ajutoarele umanitare și atacuri despre care procurorii susțin că au afectat în mod ilegal civili. Israelul respinge toate acuzațiile și contestă jurisdicția Curții.
Ofensiva militară ordonată de guvernul condus de Benjamin Netanyahu în Fâșia Gaza a fost una dintre cele mai devastatoare din istoria recentă a regiunii. Potrivit autorităților sanitare din Gaza, bilanțul a depășit 100.000 de morți, iar estimările ulterioare indică un număr și mai mare de victime. Mii dintre cei uciși sunt copii și femei, iar cartiere întregi, spitale, școli și infrastructură civilă au fost distruse sau grav avariate. Organizațiile Națiunilor Unite și numeroase ONG-uri internaționale au avertizat în repetate rânduri asupra unei crize umanitare catastrofale, caracterizată de foamete, lipsa apei potabile și prăbușirea sistemului medical.
Guvernul israelian susține că operațiunile militare au avut ca obiectiv distrugerea Hamas, după atacul din 7 octombrie 2023, soldat cu aproximativ 1.200 de morți în Israel și peste 200 de persoane luate ostatice. Autoritățile israeliene afirmă că Hamas operează din zone civile, ceea ce complică desfășurarea operațiunilor și contribuie la numărul ridicat al victimelor.
În acest context, posibilitatea ca Benjamin Netanyahu să fie reținut pe teritoriul Statelor Unite, chiar dacă este deocamdată doar analizată din punct de vedere juridic, reprezintă o evoluție fără precedent. Dacă un astfel de scenariu s-ar materializa, ar provoca una dintre cele mai grave crize diplomatice din ultimii ani și ar marca un moment istoric în relația dintre justiția internațională și liderii aflați în funcție.
