Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a transmis un mesaj critic cu privire la modul în care este promovat proiectul noii legi a salarizării, solicitând autorităților să respecte exigențele constituționale în procesul legislativ. Instituția avertizează că o lege cu un impact atât de mare asupra sistemului public trebuie adoptată cu respectarea tuturor principiilor constituționale și în urma unei consultări reale cu instituțiile vizate.
Într-un comunicat publicat luni, Înalta Curte arată că proiectul legii salarizării afectează în mod direct statutul constituțional al autorității judecătorești și că procedura de elaborare și adoptare trebuie să respecte prevederile Constituției și principiul cooperării loiale între instituțiile statului.
Instanța supremă susține că modificările privind salarizarea magistraților nu pot fi adoptate fără respectarea garanțiilor constituționale și fără consultarea autorității judecătorești. Potrivit comunicatului, independența justiției include și garanții referitoare la statutul financiar al magistraților, iar orice intervenție legislativă trebuie realizată în limitele stabilite de Constituție și de jurisprudența Curții Constituționale.
Poziția ÎCCJ apare într-un context tensionat între Guvern și sistemul judiciar. În paralel, instanța supremă se află într-un proces cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata unor drepturi salariale restante ale magistraților, litigiu a cărui miză este estimată la aproximativ 5 miliarde de lei. Pronunțarea în acel dosar a fost amânată pentru începutul lunii august.
Comunicatul Înaltei Curți nu blochează procesul legislativ și nu reprezintă o hotărâre judecătorească asupra proiectului de lege. El exprimă însă poziția oficială a celei mai înalte instanțe din România și solicită ca legea salarizării să fie adoptată cu respectarea normelor constituționale și a principiilor care guvernează independența justiției.
Reacția ÎCCJ se adaugă dezbaterilor tot mai intense generate de noua lege a salarizării, proiect contestat în ultimele zile și de numeroase organizații sindicale din sectorul bugetar, care au anunțat proteste și greve, susținând că noua grilă de salarizare ar produce inechități și diminuări ale veniturilor pentru unele categorii de angajați.
