România se confruntă cu o situație pe cât de paradoxală, pe atât de îngrijorătoare: exportă energie ieftină ziua și o cumpără înapoi, seara, la prețuri de câteva ori mai mari, în timp ce importă curent electric chiar dintr-o țară aflată în război — Ucraina.
Republica Moldova cere energie de la noi
Contextul se complică și mai mult pentru autoritățile de la București în momentul în care Republica Moldova a activat propriul plan de criză energetică și își dorește, la rândul ei, să obțină energie din România. O solicitare firească, având în vedere relația dintre cele două state, dar care pune presiune suplimentară pe un sistem energetic românesc deja fragilizat.
Pe fondul acestei situații, premierul demis Ilie Bolojan a cerut populației responsabilitate și reducerea consumului de energie electrică, invocând inclusiv exemplul personal — declarând că evită să aprindă lumina inutil la reședința sa.
Exportăm ieftin, cumpărăm scump
Unul dintre cele mai criticate mecanisme ale pieței energetice românești este cel prin care România exportă, în timpul zilei, energie către state vecine precum Bulgaria, la prețuri reduse. Energia respectivă este stocată de partenerii bulgari și revândută României seara, la prețuri care pot ajunge și de zece ori mai mari decât cele la care a fost vândută inițial.
Practic, România cedează energie ieftină pentru a fi nevoită, ore mai târziu, să o recumpere la un cost de câteva ori mai ridicat.
Cărbunele — soluția pe care alții și-au permis-o, iar noi nu
Contrastul cu alte state europene este unul dur pentru autoritățile române. Germania și Polonia continuă să funcționeze pe cărbune și își planifică închiderea acestor capacități pe termen foarte lung, unele estimări plasând acest orizont chiar și după anul 2038.
România, în schimb, și-a închis succesiv grupurile energetice pe cărbune, fără ca guvernul condus de Ilie Bolojan să obțină, la negocierile de la Bruxelles, o amânare similară a acestor termene pentru statul român.

