Consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan susține că actuala structură administrativă a României este prea stufoasă și propune o discuție despre comasarea voluntară a primăriilor și reorganizarea județelor.
România are nevoie de o reformă profundă a administrației publice, iar schimbarea ar trebui să înceapă de la nivelul administrației locale, consideră Eugen Tomac. Europarlamentarul și consilierul onorific al președintelui Nicușor Dan susține că peste 1.500 de primării se află într-o situație financiară care nu le mai permite să funcționeze independent și că statul ar trebui să creeze condițiile pentru comasarea voluntară a acestora.
Propunerea vine într-un moment în care reforma administrației publice se află din nou în centrul discuțiilor despre reducerea cheltuielilor și eficientizarea aparatului de stat.
Comasarea ar trebui să fie voluntară
În viziunea lui Tomac, soluția nu ar trebui impusă administrativ, ci stimulată prin mecanisme care să determine comunitățile locale să accepte voluntar un astfel de proces.
Consilierul prezidențial consideră că statul trebuie să creeze cât mai repede cadrul necesar pentru ca primăriile care nu își mai pot susține singure cheltuielile să poată face pasul către o administrație comună.
Tomac a indicat cifra de peste 1.500 de primării care, potrivit datelor pe care le invocă, nu se mai pot autofinanța.
Nu doar primăriile. Tomac vrea rediscutarea județelor
Propunerea merge însă mai departe de administrația locală.
Eugen Tomac susține că România trebuie să aibă curajul să redeschidă și discuția privind reorganizarea județelor. În opinia sa, actuala arhitectură administrativă nu mai răspunde suficient de bine realităților actuale.
Europarlamentarul consideră că România a rămas în urmă față de alte state europene în ceea ce privește reforma administrativă și descrie aparatul de stat drept unul excesiv de complex și ineficient.
Tomac afirmă, de asemenea, că o reorganizare administrativă nu ar necesita neapărat modificarea Constituției.
Reformele amânate au ajuns la scadență
În intervenția sa, Eugen Tomac a legat reforma administrației de un pachet mai larg de măsuri pe care România le-a amânat în ultimii ani.
El a criticat faptul că unele decizii asumate în relația cu Uniunea Europeană au fost împinse până în ultimul moment, deși statul român a avut la dispoziție aproape cinci ani pentru implementarea lor.
Printre domeniile indicate de Tomac se află energia, sănătatea și salarizarea unitară.
Un argument important invocat de acesta este că angajamentele asumate față de Comisia Europeană aparțin României ca stat, nu unui anumit partid sau unui anumit Guvern.
Noua lege a salarizării, o altă reformă sensibilă
Eugen Tomac a vorbit și despre necesitatea unei noi legi a salarizării, care să creeze un sistem pe care îl consideră mai echitabil.
Potrivit acestuia, Administrația Prezidențială urmărește obținerea unui consens politic pentru îndeplinirea angajamentelor asumate prin PNRR. Decizia finală va reveni însă partidelor și Parlamentului atunci când proiectul va intra în dezbatere.
Tomac consideră că întârzierea consultărilor a contribuit la dificultatea de a găsi acum o soluție acceptată de toate părțile.
Digitalizarea ar putea schimba relația cu statul
Un alt punct abordat de consilierul prezidențial a fost digitalizarea administrației.
Tomac consideră că România are încă o restanță importantă în acest domeniu și că digitalizarea ar putea simplifica semnificativ interacțiunea dintre cetățean și instituțiile publice.
Un exemplu este reprezentat de documentele pe care oamenii sunt încă obligați să le prezinte unor instituții, deși informațiile respective există deja în bazele de date ale statului.
În același timp, Tomac atrage atenția că modernizarea digitală trebuie însoțită de investiții serioase în securitatea informatică, în condițiile în care România, asemenea celorlalte state europene, este expusă atacurilor cibernetice.
În opinia sa, vulnerabilitățile informatice nu trebuie să blocheze digitalizarea, ci să determine statul să-și consolideze capacitatea de protecție.
