Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, pe 6 august 2026, respingerea tuturor contestațiilor formulate în procedura camerei preliminare din dosarul „acțiuni împotriva ordinii constituționale”, în care sunt trimiși în judecată Călin Georgescu, mercenarul Horațiu Potra și alți 20 de inculpați. Decizia deschide drumul spre judecarea pe fond a cauzei.
Ce s-a decis
Potrivit unui comunicat oficial al Biroului de Informare și Relații Publice al ÎCCJ, Secția Penală a instanței supreme a soluționat pe 6 august contestațiile depuse împotriva încheierii pronunțate de Curtea de Apel București în procedura camerei preliminare, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.
Instanța a respins atât contestația formulată de Ministerul Public, cât și contestațiile depuse de inculpați, menținând astfel soluția Curții de Apel București. Practic, atât acuzarea, cât și apărarea au contestat încheierea inițială — semn că ambele părți au avut obiecții față de modul în care fusese soluționată cauza în primă instanță —, iar ÎCCJ a decis să nu schimbe nimic din ce fusese deja stabilit.
Ce înseamnă, de fapt, camera preliminară
Comunicatul ÎCCJ insistă asupra unui aspect esențial, adesea neclar pentru publicul larg: camera preliminară nu este un proces pe fond. Conform art. 347 din Codul de procedură penală, în această etapă instanța verifică exclusiv legalitatea sesizării instanței, legalitatea administrării probelor și legalitatea actelor de urmărire penală efectuate de procurori — nu analizează temeinicia acuzațiilor și nici vinovăția celor trimiși în judecată.
Cu alte cuvinte, decizia de la ÎCCJ confirmă doar că dosarul poate ajunge, din punct de vedere procedural, în fața judecătorilor. Stabilirea vinovăției sau nevinovăției lui Georgescu și a celorlalți inculpați se va face abia în cadrul judecății pe fond, care poate începe acum.
Un traseu judiciar lung și sinuos
Decizia de marți nu a venit pe un traseu simplu. Cauza a ajuns la Curtea de Apel București, care a decis pe 2 aprilie 2026 că procesul poate începe, constatând legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din 15 septembrie 2025 al Parchetului de pe lângă ÎCCJ (dosar nr. 6720/284/P/2024). Acea hotărâre nu era însă definitivă și a fost atacată la instanța supremă.
Dezbaterile la ÎCCJ au fost amânate de mai multe ori. Pe 19 iunie, completul de judecată a fost schimbat după ce unul dintre judecători a formulat o cerere de abținere, iar termenul a fost reprogramat, cu noi ședințe pe 29 iunie și, mai recent, în această săptămână, chiar în fața sediului instanței, unde s-au adunat zeci de susținători ai lui Georgescu.
Cine sunt inculpații și de ce sunt acuzați
Dosarul îi vizează, alături de Călin Georgescu, pe Horațiu Potra — descris în presă ca mercenar — și alți 20 de persoane: Potra Dorian, Potra Alexandru Cosmin, Dărăbanț Matei, Lup Andrei-Florin, Lup Ioan, Szanto Daniel, Apahidean Marius, Borișca Cristian Sergiu, Dragoman Vasile Leonard, Timofti Constantin, Goloșoiu Mihail, Hauptman Manfred-Ioan, Lăpădatu Claudiu Marian, Aniței Iulian, Comiza Adrian, Lechințan Traian, Moldovan Dionisie, Panța Dan-Cristian, Lascu Bogdan-Florin și Mureșan Ovidiu-Claudiu.
Grupul este acuzat de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Potrivit relatărilor din presă privind actul de acuzare, procurorii susțin că faptele ar fi vizat acțiuni menite să împiedice exercitarea puterii legitime în stat.
Este important de menționat că acesta nu este singurul dosar penal în care este implicat Georgescu. Fostul candidat la prezidențiale mai are de răspuns și într-un dosar separat, în care este acuzat de propagandă legionară — cauză care se află, la rândul ei, în etapă avansată, judecata pe fond putând începe și în acel caz, după ce Tribunalul București a respins contestația formulată de Georgescu.
Ce urmează
Odată epuizată calea contestațiilor în camera preliminară, dosarul privind acțiunile împotriva ordinii constituționale poate trece în faza judecății pe fond, la Înalta Curte de Casație și Justiție. Aceasta este etapa în care se vor administra și analiza probele în ședință publică, se vor audia inculpații și martorii, iar instanța va decide, în final, asupra vinovăției sau nevinovăției fiecăruia dintre cei 22 de inculpați.
ÎCCJ a ținut să sublinieze explicit, în comunicatul oficial, că decizia din 6 august nu reprezintă o pronunțare asupra fondului cauzei, ci confirmă doar legalitatea procedurală a trimiterii în judecată — o precizare care va rămâne relevantă pe tot parcursul procesului care urmează.
