Premierul interimar Ilie Bolojan susține că România nu se confruntă, în acest moment, cu riscul unor probleme majore în alimentarea cu energie electrică, după oprirea controlată a Unității 2 de la Centrala Nucleară Cernavodă. Sistemul energetic național este stabil, iar energia care nu mai este produsă de centrala nucleară va fi compensată din alte surse și prin importuri.
Oprirea Unității 2 a fost determinată de scăderea puternică a debitului Dunării, pe fondul secetei. Unitatea 1 fusese deja oprită la sfârșitul lunii iulie, astfel că, în prezent, ambele reactoare ale centralei sunt în afara producției. În condiții normale, Cernavodă asigură aproximativ 20% din producția de electricitate a României.
Bolojan: „Toate estimările arată că nu există riscuri”
Ilie Bolojan a transmis că oprirea Unității 2 a scos din sistem aproximativ 650 MW, echivalentul a aproape 10% din consumul național, însă autoritățile au pregătit surse alternative.
„Toate estimările arată că nu există riscuri pentru alimentarea cu energie la nivel național”, a transmis premierul interimar.
Potrivit acestuia, deficitul de energie nucleară este compensat prin creșterea producției hidro și eoliene, utilizarea capacităților pe cărbune și prin importuri.
România dispune în prezent de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW. Ministerul Energiei estima, după oprirea Unității 2, că în intervalele de consum ridicat necesarul de import poate ajunge până la aproximativ 2.300 MW, sub capacitatea comercială disponibilă.
Premierul le-a mulțumit și românilor care și-au redus consumul de electricitate în orele de seară, interval în care presiunea asupra sistemului energetic este mai mare.
România rămâne fără producția nucleară de la Cernavodă
Situația este una fără precedent în actuala criză energetică. Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie, iar pe 13 august a fost oprită și Unitatea 2, după ce nivelul Dunării a coborât sub pragurile necesare funcționării acesteia.
Cu ambele unități oprite, sistemul energetic pierde aproximativ 1.400 MW de capacitate de producție nucleară.
Autoritățile au încercat în ultimele săptămâni inclusiv intervenții pe Dunăre pentru a direcționa o cantitate mai mare de apă către zona Cernavodă și pentru a evita oprirea celui de-al doilea reactor. Scăderea continuă a nivelului fluviului a făcut însă necesară oprirea controlată.
Bolojan deblochează proiectul Bala 2
În paralel, Ilie Bolojan a anunțat constituirea unui grup interministerial pentru deblocarea proiectului Bala 2, investiție care ar trebui să crească debitul Dunării către Cernavodă și să reducă riscul repetării unei asemenea situații.
Potrivit premierului, proiectul prevede lucrări hidrotehnice, dragări și intervenții pentru siguranța navigației. Estimările prezentate de acesta indică posibilitatea creșterii nivelului apei pe Dunărea Veche cu peste un metru și aproape dublarea debitului.
Studiul de fezabilitate a fost început în urmă cu aproximativ zece ani, iar din 2024 proiectul are avizele și aprobările necesare, inclusiv hotărârea de Guvern privind indicatorii tehnico-economici. Bolojan susține însă că investiția nu a fost prioritizată și finanțată de Ministerul Transporturilor.
Premierul estimează că lucrările ar putea fi finalizate în aproximativ trei ani, astfel încât să poată fi asigurată apa de răcire atât pentru actualele Unități 1 și 2, cât și pentru viitoarele reactoare 3 și 4.
Criza scoate la suprafață vulnerabilitățile sistemului energetic
Deși Guvernul susține că alimentarea populației este în prezent asigurată, oprirea întregii producții nucleare de la Cernavodă obligă România să se bazeze într-o măsură mai mare pe alte capacități interne și pe energia cumpărată din exterior.
Bolojan admite că problemele actuale nu pot fi rezolvate doar prin intervenții de urgență și spune că efectele investițiilor și ale politicilor energetice se văd după mai mulți ani.
„Când nu faci ce trebuie ani de zile, nu există soluții magice pentru a rezolva problemele de pe o zi pe alta”, a transmis premierul interimar.
În ciuda opririi celor două reactoare, autoritățile susțin că Sistemul Electroenergetic Național funcționează în parametri normali și că, pe baza estimărilor disponibile în prezent, nu sunt anticipate întreruperi ale alimentării cu energie electrică la nivel național.

