România a rămas fără aproape 200 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR, după o decizie a vicepremierului Oana Gheorghiu care a blocat, practic, finalizarea unei reforme esențiale pentru companiile de stat.
Ce s-a întâmplat
Totul se leagă de jalonul 440 din PNRR, referitor la AMEPIP — Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, înființată în 2023 de Marcel Ciolacu pentru a supraveghea modul în care sunt conduse companiile statului. Jalonul avea două componente: numirea conducerii agenției și operaționalizarea completă a acesteia, prin ocuparea tuturor posturilor.
Prima parte a fost dusă la bun sfârșit în noiembrie 2025, iar România a încasat atunci 132 de milioane de euro dintr-un total de 330 de milioane alocate acestui jalon.
Pentru partea a doua, însă, vicepremierul Oana Gheorghiu a ales o cale diferită: în loc să susțină operaționalizarea AMEPIP, a inițiat crearea unui comitet interministerial paralel, menit — potrivit declarațiilor sale din noiembrie anul trecut — să completeze activitatea agenției printr-un registru unic al companiilor de stat.
Comisia Europeană a constatat însă că această structură paralelă a diluat rolul AMEPIP și a limitat-o la o funcție tehnică, subminând exact componenta jalonului care trebuia îndeplinită. Pe 30 aprilie 2026, Bruxelles-ul a comunicat oficial României „ajustarea descendentă” a sumei de peste 198 de milioane de euro.
Reacția fostului secretar general al Guvernului
Cel care a scos public problema a fost senatorul Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului, care a explicat pe rețelele sociale mecanismul prin care decizia vicepremierului a costat România acești bani, catalogând-o drept o „jucărie” extrem de costisitoare pentru bugetul public.
După ce pierderea a devenit publică, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a apărat-o pe Oana Gheorghiu, prezentând recuperarea celor 132 de milioane de euro — sumă legată de partea din jalon îndeplinită deja în noiembrie 2025 — ca fiind rezultatul contribuției vicepremierului. Explicația a fost interpretată drept o încercare de a masca eșecul real: pierderea celor 198 de milioane de euro din a doua componentă a jalonului.
Hotărârea de reparație, la cinci luni distanță
Guvernul Bolojan a aprobat de curând un proiect de hotărâre prin care sunt incluse posturile vacante de la AMEPIP — exact cerința neîndeplinită a jalonului 440. Practic, Executivul recunoaște indirect greșeala, dar remediul vine la cinci luni după ce Comisia Europeană a anunțat oficial pierderea banilor.
Surse guvernamentale contactate de presă au susținut că măsura ar fi legată doar de aprobarea bugetului AMEPIP și nu de vreo condiționalitate din PNRR, subliniind că agenția are, de ani buni, o problemă de capacitate administrativă.
Contextul mai larg
România mai are de încasat 4,5 miliarde de euro din PNRR luna viitoare, dar riscă să piardă o parte importantă a acestor fonduri dacă Parlamentul nu adoptă, până la 31 august, Legea Salarizării și Legea ANI — două condiții impuse de Comisia Europeană.
Cazul AMEPIP rămâne, până în prezent, un exemplu clar al modului în care decizii administrative controversate, asumate de vicepremierul Oana Gheorghiu, pot costa România sume considerabile din fondurile europene esențiale pentru reformele statului.
