Pentru acest studiu, psihologul si muzicologul Markus Foramitti a analizat aproape 1.800 de cântece participante la concurs din 1956 pâna în prezent. Desi dragostea este tema predominanta prezenta în aproape doua treimi dintre piese în acest an analiza arata ca versurile tind sa fie din ce în ce mai simple si sa includa un limbaj si conotatii negative, noteaza EFE.
În acelasi timp, cresc lent versurile cu tenta politica, în timp ce temele festive îsi mentin o prezenta constanta de-a lungul anilor.
Cercetarea, comandata de postul public austriac ORF cu ocazia festivalului organizat în aceasta saptamâna, subliniaza ca evolutia catre un ton si un limbaj negativ în cântecele Eurovision este mai lenta decât în alte topuri internationale.
Probabil acest lucru are legatura cu faptul ca la Eurovision exista mai multa cenzura. De exemplu, se folosesc mai putine înjuraturi si mai putini termeni sexuali, a declarat Foramitti, citat de ORF.
Versuri mai putin complexe, dar mai atractive
Totusi, la fel ca în topurile muzicale americane, si la Eurovision se observa o scadere a complexitatii versurilor.
Potrivit cercetatorului, acest lucru se explica prin faptul ca publicul prefera, în general, continuturi muzicale mai simple, deoarece sunt mai usor de procesat, înteles si cântat.
În acelasi timp, Foramitti a subliniat ca algoritmii principalelor platforme de streaming favorizeaza piesele care capteaza rapid atentia.
Este mult mai usor atunci când exista de la început un «hook», un element repetitiv care îi face pe oameni sa continue sa asculte piesa, a explicat psihologul.
În editia actuala, aceasta tendinta se reflecta, de exemplu, în piesa greceasca Ferto, care ocupa locul al doilea în proiectiile caselor de pariuri.
Continutul politic nu este permis, potrivit regulamentului festivalului
Conform regulilor festivalului, continutul politic este interzis în cântece, astfel ca majoritatea referintelor din acest domeniu apar în mod simbolic, istoric sau indirect.
Unul dintre cele mai cunoscute exemple este piesa 1944, interpretata de ucraineanca Jamala, câstigatoarea din 2016, care abordeaza deportarea tatarilor din peninsula Crimeea, ordonata de Stalin în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial.
La editia din 2024 de la Malmö (Suedia) au existat controverse legate de piesa israeliana Hurricane, care face referire la atacul terorist al Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Din cauza raspunsului militar al Israelului la aceste atacuri în Gaza, soldat cu peste 70.000 de morti si calificat de criticii sai drept genocid, prezenta Israelului provoaca tensiuni în Eurovision înca de atunci.
Din acest motiv, cinci tari, printre care si Spania, au decis sa boicoteze festivalul în acest an.
