Alexandria se pregătește să găzduiască, la finalul lunii august, una dintre cele mai importante vizite duhovnicești din ultimii ani. Pentru prima oară în istoria sa, România va primi spre venerare mâna dreaptă a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, unul dintre cei mai mari teologi și părinți ai Bisericii creștine din toate timpurile.
O veste care va aduna mii de credincioși la Alexandria
Într-un anunț care a stârnit deja un val de emoție în rândul credincioșilor din sudul țării și nu numai, s-a confirmat că prețioasa relicvă va ajunge la Catedrala Episcopală „Sfântul Ierarh Alexandru” din Alexandria, în perioada 28 august – 2 septembrie. Este vorba despre un eveniment fără precedent, având în vedere că niciodată până acum acest sfânt odor nu a trecut granițele României pentru a fi oferit spre închinare.
Racla ce păstrează mâna dreaptă a marelui ierarh va fi adusă din Grecia de Preasfințitul Părinte Nicodim de Skopelos, Episcop-vicar al Mitropoliei de Halkida, Istiaia și Sporadele de Nord, aflată sub jurisdicția Bisericii Ortodoxe a Greciei. Prezența sa la Alexandria nu este întâmplătoare, ci profund legată de motivul aducerii moaștelor: sărbătorirea hramului catedralei episcopale locale și, în același timp, comemorarea a trei decenii de la înființarea Episcopiei Alexandriei și Teleormanului, un jubileu care conferă acestui moment o încărcătură simbolică suplimentară.
Punctul culminant al acestor zile de rugăciune va fi Sfânta Liturghie oficiată pe 1 septembrie la Catedrala Episcopală din Alexandria, unde Preasfințitul Nicodim de Skopelos va sluji alături de Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, și de Preasfințitul Părinte Sebastian, Episcopul Slatinei și Romanaților. Participarea a trei ierarhi de rang atât de înalt, veniți din trei zone bisericești diferite, subliniază importanța pe care Biserica o acordă acestui eveniment.
Povestea zbuciumată a sfintei relicve
Dincolo de emoția firească a unei asemenea vizite, valoarea acestui moment este amplificată de istoria dramatică a moaștelor care vor ajunge pe teritoriul românesc. Potrivit informațiilor difuzate de Apostoliki Diakonia, organismul misionar al Bisericii Ortodoxe a Greciei, mâna dreaptă a Sfântului Vasile cel Mare provine din tezaurul de odoare al Mitropoliei Nicomidiei — una dintre marile eparhii istorice ale creștinătății răsăritene, situată în Asia Mică.
Relicva a supraviețuit uneia dintre cele mai tragice perioade din istoria recentă a ortodoxiei din Orient: exodul populației grecești ortodoxe din Asia Mică, din anul 1921, un episod cunoscut în istoriografie drept unul dintre marile dezastre umanitare ale începutului de secol XX pentru comunitățile creștine din regiune. În acele zile de haos și evacuare, sfintele moaște au fost salvate și puse la loc sigur, fiind transportate mai întâi la bordul navei militare „Kilkis”, iar apoi transferate pe crucișătorul de război „Averof” — nume care rămân încă astăzi legate, în memoria colectivă greacă, de salvarea elenismului pontic și micro-asiatic.
Călătoria providențială a relicvei s-a încheiat, cel puțin pentru o vreme, în octombrie 1922, când racla a fost predată oficial Sfântului Sinod al Bisericii Greciei, alături de alte odoare prețioase provenite din patrimoniul Mitropoliei Nicomidiei și al Mănăstirii „Sfântul Pantelimon”.
Documentele păstrate în arhivele sinodale atestă că sfânta mână este așezată într-o casetă de argint lucrată cu multă măiestrie, datată — potrivit inscripției de pe aceasta — în anul 1849. În prezent, racla se află permanent la Paraclisul de pe lângă Sala Sinodală din Atena, un loc de mare însemnătate duhovnicească pentru Biserica elenă.
Faptul că, după mai bine de un secol de la salvarea ei dramatică din Asia Mică, această relicvă va ajunge pentru prima dată pe pământ românesc, la Alexandria, transformă evenimentul dintr-o simplă vizită liturgică într-o punte vie între istoria zbuciumată a ortodoxiei răsăritene și viața duhovnicească a credincioșilor români de astăzi.
Cine a fost Sfântul Vasile cel Mare
Pentru mulți dintre credincioșii care se vor închina la Alexandria, numele Sfântului Vasile cel Mare este legat, în primul rând, de colinde, de tradiția anului nou și de una dintre cele mai cunoscute liturghii ale calendarului ortodox — Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile, oficiată de câteva ori pe an, între care și în noaptea de Anul Nou.
Dincolo de aceste repere din viața liturgică cotidiană, Sfântul Vasile cel Mare (circa 330–379) a fost una dintre cele mai luminate minți ale creștinătății primelor secole. Episcop al Cezareei Capadociei, teolog de o profunzime rar egalată, el este numărat, împreună cu Sfântul Grigorie Teologul și Sfântul Ioan Gură de Aur, între cei Trei Sfinți Ierarhi, sărbătoriți laolaltă la 30 ianuarie — o sărbătoare extrem de îndrăgită în spațiul românesc, mai ales în lumea școlii și a învățământului teologic.
Sfântul Vasile este cunoscut deopotrivă pentru contribuția sa fundamentală la formularea teologiei trinitare, pentru organizarea vieții monahale de obște prin celebrele sale reguli monastice — care au influențat profund monahismul răsăritean până astăzi — și pentru activitatea sa socială impresionantă: a înființat la Cezareea un complex caritabil de mari dimensiuni, cunoscut sub numele de „Vasiliada”, care includea spital, ospiciu pentru bolnavi și centru de ajutorare a celor nevoiași, fiind considerat de mulți istorici un precursor al instituțiilor moderne de asistență socială.
Ce înseamnă venerarea moaștelor pentru credincioși
Pentru tradiția ortodoxă, moaștele sfinților nu sunt simple rămășițe istorice, ci mărturii vii ale sfințeniei — semne ale prezenței harului dumnezeuesc care a locuit în trupul unui om ce și-a dedicat întreaga viață lui Dumnezeu. De aceea, ocaziile în care o relicvă de o asemenea însemnătate iese, fie și temporar, din locul ei obișnuit de păstrare, sunt întotdeauna primite de credincioși cu un entuziasm aparte, adesea adunând, în jurul racelor, mulțimi venite din toată țara.
Este de așteptat ca, în cele șase zile în care racla va rămâne la Catedrala Episcopală din Alexandria, mii de pelerini din Teleorman, dar și din alte județe ale țării, să vină să se roage la sfintele moaște, mulți dintre ei sosind special pentru acest eveniment unic. Episcopia Alexandriei și
Teleormanului urmează să anunțe, în perioada următoare, programul detaliat al slujbelor și al perioadelor de închinare, informații extrem de importante pentru pelerinii care își plănuiesc deplasarea.
Un jubileu dublu pentru Episcopia Alexandriei și Teleormanului
Nu este deloc întâmplător faptul că această aducere a moaștelor coincide cu aniversarea a 30 de ani de existență a Episcopiei Alexandriei și Teleormanului. Este un mod prin care eparhia își marchează un moment de bilanț și recunoștință, alegând să îl încadreze într-un context duhovnicesc de excepție. Astfel, hramul catedralei episcopale, dedicat Sfântului Ierarh Alexandru, se va împleti anul acesta cu prezența uneia dintre cele mai venerate relicve ale creștinătății ortodoxe, într-o sărbătoare care va rămâne, cu siguranță, în amintirea comunității locale pentru multă vreme de acum înainte.
Colaborarea dintre Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă a Greciei, ilustrată prin acest gest de aducere a moaștelor, reflectă și legăturile istorice profunde dintre cele două Biserici surori, unite prin aceeași credință ortodoxă și printr-o istorie comună de suferință și mărturisire în vremuri de restriște — de la persecuțiile din Asia Mică, evocate mai sus, până la încercările prin care a trecut Ortodoxia românească în secolul XX.
